The Residential School of Cahul was reorganized into the Complex for social services for children and young people in difficulty – “Impreuna”.
12/07/2012
Din anul 2007, ca urmare a proiectelor implementate de EveryChild/Parteneriate pentru fiecare copil împreună cu Consiliuzl raional Cahul, Primăria Cahul, Gimnaziu-Internat din oraşul Cahul a fost reorganizat în Complex de servicii sociale pentru copii şi tineri aflaţi în dificultate “Împreună”. Acest Complex include.
- Centrul de plasament temporar pentru copii aflaţi în dificultate (pentru 30 copii)
- Centrul de plasament pentru tineri aflaţi în dificultate (pentru 8 tineri)
- Ateliere vocaţionale (cofetar/bucătar, tîmplar, croitor, IT)
- Secţiile pe interese pentru copiii din comunitate (dans, croşetare, apicultură, sport, mîini dibace)
La moment suntem în proces de deschidere a Centrului de plasament pentru tineri aflaţi în dificultate unde vor locui tineri orfani sau rămaşi fără îngrijire părintească, pentru a-şi continua studiile sau angaja în cîmpul muncii. Beneficiind de serviciile Centrul, tinerii vor fi asiguraţi cu cazarea socială pe perioadă studiilor. Ei vor fi pregătiţi pentru viaţă independentă şi vor fi susţinuţi în procesul de angajare în cîmpul muncii. Pentru dotarea mai bună a Centrului apelăm la bunăvoinţa Dvs.
Vezi lista de lucruri necesare echipării Apartamentelor Sociale pentru copii orfani
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Emoţii şi sentimente ascunse…
Mă numesc Radu, am 17 ani. Acum eu mă cred norocos, de ce? Pentru că am unde locui, lîngă mine sunt persoane care mă susţin, au îndredere în mine. Ei au devenit pentru mine ca o familie, ceea ce mă face să sper în viitor că voi reuşi. Pe Vreau să devin medic să ajut oamenii din jurul meu dar cel mai important pentru mine este familia şi viitorii mei copii pentru care voi fi un tată iubitor. Vreau ofer copiilor mei ceea ce n-am avut eu: familie, casă, armonie şi dragoste părintească.
Pînă a mă naşte eu, părinţii mei erau oameni respectaţi şi cunoscuţi în tot satul ca gospodari şi muncitori. Tatăl meu era profesor de fizică iar mama mea era economist în colhoz. Noi suntem doi fraţi, sora mea a avut o copilărie adevărată şi fericită. După ce eu m-am născut, viaţa în familie a devenit tot mai grea şi părinţii mei au început treptat să consume alcool. Iar cu timpul au devenit dependenţi. Au pierdut serviciul şi lucrau cu ziua şi deseori doar pentru băutură. Eu mă simţeam tot mai singur, sora mea mai mare avea viaţa ei, copiii nu se mai jucu cu mine. Acasă nimeni nu avea nevoie de mine, permanent eram flămînd, nu aveam haine şi iarna îngheţam de frig în casă. La orice încercare de-a mea de a le atrage atenţia, eram bătut şi numit cu cuvinte urîte. Cu timpul, casa noastră arăta ca după război: fără uşi, fără ferestre, cu plapume şi peliculă în loc de ferestre, ei au vîndut aproape tot din casă.
